Скачать с ютуб Gheorghe și Arethia Tătărescu în Gorj; film realizat de Adina Andrițoiu; 1997 в хорошем качестве

Gheorghe și Arethia Tătărescu în Gorj; film realizat de Adina Andrițoiu; 1997

Gheorghe Tătărescu s-a născut în decembrie 1886 la Craiova, ca fiu al generalului Nicolae Tătărescu și al Speranței Tătărescu. A făcut primele studii în țară: școala primară, liceul, și-a luat licența în drept. Apoi a continuat să studieze la Paris dreptul și economia politică, obținând și doctoratul. S-a întors în țară în 1912 și s-a stabilit în Gorj, unde a practicat avocatura. Este perioada în care a colaborat și la câteva ziare liberale. După campania din Bulgaria, în preajma Primului Război Mondial, s-a căsătorit cu Aretia/Arethia Piteșteanu și și-au stabilit reședința la Poiana, lângă Rovinari. Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica Arethiei și a lui Gheorghe Tătărescu: „Dragostea părinților mei pentru Oltenia, pentru Gorj în mod special, depășea normalul. Ei erau fericiți numai când se regăseau la Poiana, în cadrul lor, în frumusețea locurilor, și în cadrul acelei cule vechi, plină de amintiri gorjenești, în care atât mama, cât și tata - și zic atât mama, pentru că mama nu era gorjeancă, dar tatăl meu era gorjean și pasionat de Gorj... Mama, în dragostea ei pentru tata, adoptase Gorjul în totalitatea lui. ........................................................... Gheorghe Nichifor, istoric și profesor: „Gheorghe Tătărescu s-a aflat în rândul celor care au militat pentru constituirea României Mari. Și, probabil, se cunoaște, chiar cu arma în mână a participat la Războiul Reîntregirii Neamului, iar părintele său drag, generalul Tătărescu a decedat în timpul evenimentelor, ca urmare a informațiilor primite de pe front, a insucceselor din toamna anului 1916. Vine în forță în politică Gheorghe Tătărescu după 1918. Intră în parlament în 1919, parlament pe care nu-l va mai părăsi până în timpul regimului de autoritate monarhică, când va deveni consilier regal. Și dovedește calități extraordinare. ........................................................... Sanda Tătărescu-Negropontes: „ Aproape toate personalitățile europene, aș zice, dar de ce să nu începem cu românii: toți regii care s-au perindat, Regina Maria a venit când a fost o jamboree de cercetașe la Horezu. A locuit la Poiana. Principesa Ileana a locuit la Poiana. Regina Elisabeta, în timpul refugiului, când au intrat rușii în țară, era la Poiana. Principesa Bibescu, Martha Bibescu venea cu foarte mult drag la Poiana. ..................................................... Sanda Tătărescu-Negropontes: „Înființând filiala de aci, i-a dat un rost, întâi prin covoarele care au fost făcute ,i aceste covoare au fost premiate la Paris și la New York, și în același timp au fost vândute cu foarte mult succes în București, în diferite bazare, pentru ajutoare. Erau de inspirație gojenească, dar mult aerisite, mult ușurate, pentru interioarele moderne. Trebuie să recunosc că mama, care era o romantică și o femeie de început de secol, a avut totuși viziuni extraordinare din punct de vedere artistic. Ea a văzut acest covor simplificat, a văzut și puterea lui Brâncuși. [Rep.: Trebuie să facem aici o remarcă: prima dată, comanda pentru acest monument, această operă monumentală a fost făcută Miliței Petrașcu...] S.T.N.: „Între mama și Milița Petrașcu a fost o prietenie care a dăinuit ani de zile. Milița Petrașcu a făcut așa cum știți, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Este un lucru foarte frumos, din păcate este puțin încastrat aici, dar este o operă de artă. Tot Miliței Petrașcu i-a cerut mama să conceapă un edificiu, ca să zicem așa, pentru eroii gorjeni. Și aci, Milița Petrașcu, nu în modestia ei, în conștiința ei, și-a dat seama că o depășește. Și atunci i-a vorbit mamei de Brâncuși. Și a început între mama și Brâncuși o lungă și laborioasă corespondență [Rep.: Brâncuși era la Paris...], care era foarte decepționat că deseori nu fusese înțeles. Trebuia să facă un monument pentru un ministru în București și nu s-a făcut... Adică Brâncuși nu mai voia să vină. Și atunci a început această corespondență. Spre părerea mea de rău, ca și multe alte documente de mare valoare care erau în casa noastră, atunci când au fost arestați și dați afară din casă, aceste valori ale României au fost arse. Și atunci a rămas o corespondență unilaterală, ca să zicem așa. Atunci mama și tata, căci s-a implicat și tata, l-au convins pe Brâncuși să vină în țară. ..................................................